Persoanele cu ADHD trebuie doar să se străduiască mai mult
A le spune persoanelor cu ADHD că trebuie să se străduiască mai mult să se concentreze, să stea nemișcate, să fie mai organizate etc. este similar cu a-i spune cuiva care are o vedere slabă că ar trebui să se străduiască să vadă mai bine. Așa ceva nu este, desigur, posibil. Persoanele cu vedere slabă au nevoie de ochelari, lentile de contact sau operație.
În mod similar și persoanele cu ADHD au nevoie de sprijin. Ele pot fi ajutate să își identifice și valorifice calitățile, să își stabilească obiective semnificative (pentru ei), să separe obiectivele într-o serie de pași mici, strategici, să își stimuleze motivația și să își gestioneze starea de spirit.
Persoanele cu ADHD nu trebuie să se străduiască mai mult, cheia este să încerce să își valorifice optim calitățile dar, în același timp, să facă diferit anumite lucruri și să găsească sisteme, căi, modalități care funcționează, în mod special, pentru ei.
Aceste persoane nu trebuie să devină cineva fără ADHD ci, mai degrabă, să reușească (urmând un tratament adecvat) să își reducă simptomele, să adopte strategii favorabile ADHD și să își valorifice punctele forte de care dispun.
Nu poți avea ADHD dacă obții performanțe ridicate
Când cineva cu ADHD obține rezultate deosebite la un test dificil sau are o carieră de succes, dar nu își poate găsi cheile sau nu își amintește să plătească o factură, s-ar putea considera că are legătură cu faptul că nu îi pasă destul sau nu este prea responsabil.
Poate fi confuz pentru cei din jurul persoanelor cu ADHD cum niște oameni inteligenți, capabili de performanțe ridicate au dificultăți în îndeplinirea unor sarcini pe care majoritatea le consideră „simple”.
Explicația este că ADHD este asociată cu deficiențe privind:
- Flexibilitatea cognitivă: capacitate redusă de a-și (co)muta atenția către o altă sarcină.
- Memoria de lucru: capacitate diminuată de a reține informații pentru o perioadă scurtă de timp.
- Autocontrolul: capacitate scăzută de a rezista acțiunilor care au caracter impulsiv.
Prin urmare, persoana cu ADHD va avea dificultăți legate de:
- Atenție;
- Planificarea activităților;
- Gestionarea eficientă a timpului;
- Luarea deciziilor;
- Începerea unei activități, sarcini.
Astfel, pentru o persoană cu ADHD poate fi greu să plătească o factură sau să-și găsească cheile atunci când creierul acelei persoane nu are acele informații la îndemână.
ADHD nu afectează fetele la fel de mult ca băieții
Studii recente arată că această credință nu este, de fapt, adevărată și că procentul persoanelor de sex feminin care se confruntă cu această tulburare este similar cu al celor de sex masculin.
Pe de altă parte, este mai probabil ca băieții să fie îndrumați pentru evaluare și să primească un diagnostic de ADHD. De ce se întâmplă așa?
Cercetările sugerează că un motiv important ar fi acela că ADHD tinde să arate diferit la fete comparativ cu băieții. În timp ce fiecare persoană cu ADHD este diferită, în general este mai probabil ca fetele să experimenteze simptome de “neatenție” decât comportamente hiperactive sau impulsive. Simptomele fetelor sunt adesea „mai liniștite” și sunt mai susceptibile să rămână nerecunoscute.
Aceste simptome pot include:
- Visare cu ochii deschiși;
- Tendința către a fi dezorganizată;
- Tendința către a se simți copleșită;
- Mai mare probabilitate către „tulburările de internalizare”, precum anxietatea;
- Strategii de a ascunde sau de a compensa simptomele.
Persoanele de sex feminin cu ADHD mai pot experimenta:
- Timiditate;
- Dificultăți de relaționare (inclusiv cu părinții, frații);
- Stimă de sine scăzută;
- Comportament de auto-vătămare.
Dacă am ajuns în situația în care copilul trebuie să ia medicamente pentru ADHD înseamnă că nu sunt un părinte bun
Pentru mulți copii și adolescenți, medicația este o parte importantă a tratamentului (cealaltă parte fiind terapia și diverse strategii comportamentale).
Faptul că un copil cu ADHD urmează o medicație poate să fie similar cu a purta ochelari dacă are deficiențe de vedere. Dacă aveți un copil care urmează un tratament farmacologic nu înseamnă că sunteți un părinte incompetent ci mai degrabă un părinte care a luat în considerare recomandările pentru a-și ajuta copilul să se simtă mai bine.
Scopul medicamentelor pentru ADHD este de a reduce hiperactivitatea, impulsivitatea și neatenția și au efecte secundare reduse sau deloc.
În funcție de fiecare caz în parte, medicamentele se pot dovedi eficiente dar este important ca ele să fie administrate la recomandarea și după schema indicată de către medicul psihiatru.