Te simți frecvent trist și iritat iar activitățile și hobby-urile care îți făceau plăcere nu te mai interesează sau prea puțin? Agitația din jur te obosește și te mobilizezi cu greu să îți îndeplinești sarcinile zilnice? Îți este dificil să te concentrezi la școală sau la job și nu mai ai un somn odihnitor?
Cele enumerate mai sus pot fi simptome de depresie și te pot afecta semnificativ în plan personal, relațional/social sau școlar/profesional.
Alțí indicatori de depresie pot fi:
- Faptul că plângi ușor.
- Ai început să te retragi în singurătate departe de familie și prieteni.
- Te simți des obosit și lipsit de energie.
- Ai tot mai des sentimente de vinovăție (din motive nejustificate) și crezi că nu te vei simți mai bine.
- Pofta de mâncare ți-a scăzut mult sau mănânci excesiv.
Poate fi un cumul de motive pentru care simți toate acestea: bagajul genetic (istoria familială), caracteristicile de personalitate, dezechilibrele neurochimice, evenimentele stresante, traumatice de viață.
Printre factorii care declanșează și întrețin frecvent simptomele depresive putem întâlni:
- Hărțuirea de diverse tipuri – de către colegi, profesori, rude, alte persoane cu care relaționezi frecvent.
Comportamentele de hărțuire pot include bârfă, umilire, intimidare, jignire dar se poate ajunge și la comportamente de agresiune fizică și distrugere a proprietății.
Pentru un adolescent sau un tânăr hărțuirea poate fi o realitate a vieții de zi cu zi pe care nu știe sau nu poate să o gestioneze eficient de unul singur. Atunci când ești supus, repetat, unor comportamente de hărțuire riscul de a dezvolta simptome depresive crește. Probabilitatea crește atunci când nu ai fost învățat să răspunzi și să faci față într-un mod sănătos la o situație socială dificilă și nu te poți baza pe sprijinul unui adult.
- Rețelele de socializare
Majoritatea adolescenților și tinerilor folosesc diverse rețele de socializare pentru a comunica între ei. Uneori, mediile sociale pot fi singura modalitate prin care unele persoane se pot strânge împreună.
Acest tip de interacțiune poate să aducă beneficii prin faptul că te ajută să rămâi în contact cu alții, să împărtășești valori și interese comune dar și aspecte despre tine.
Totuși, atunci când sunt folosite în exces și ca mijloc predominant de interacțiune pot avea efecte negative. Printre acestea: tulburări de somn, comparații (și așteptări de la sine) nerealiste, senzația de presiune din partea celorlalți, sentimente de tristețe, izolare, lipsă de valoare, inutilitate etc. Atunci când petreci (prea) mult timp pe rețele sociale riscul să devii dependent de acest tip de interacțiune și de a dezvolta simptome depresive crește.
- Presiunea academică
Din ce în ce mai mult, succesul unui adolescent sau tânăr este apreciat prin prisma rezultatelor școlare, academice dar și sportive sau extrașcolare. Părinții, profesorii, criteriile și standardele din diverse domenii sau organizații formale sau informale și chiar adolescentul sau tânărul însuși ajung să pună o presiune greu de suportat. Dacă te simți constrâns să obții rezultate cât mai bune în multe domenii și nu ai voie (sau nu îți dai voie) să greșești, stresul devine cronic iar o consecință negativă este apariția depresiei.
- Traumele
Din ce în ce mai mulți adolescenți sau tineri se confruntă, încă din timpul copilăriei, cu diverse forme de traume. Ei pot fi victime ale abuzului fizic, emoțional, sexual sau neglijenței din partea persoanelor semnificative cu care interacționează frecvent și în care au încredere. Pentru că sunt o categorie vulnerabilă și (în special, în timpul adolescenței) dependentă de adulții în grija cărora se află – inclusiv profesori, prieteni ai părinților, rude – ei raportează destul de rar situațiile traumatizante la care sunt supuși, uneori ani în șir.
Dacă ai trecut printr-o traumă sau ești expus, în prezent, unei situații traumatice consecințele asupra sănătății tale mintale pot fi severe, uneori greu de abordat și tratat. Printre acestea, frecvent întâlnite sunt tulburările depresive care continuă și uneori (în special dacă nu sunt tratate) chiar se agravează la vârsta adultă.
Este important să știi că simptomele depresive sau chiar tulburările depresive pot fi ameliorate semnificativ atunci când sunt abordate printr-un plan terapeutic specializat. În funcție de severitatea și particularitatea cazului se poate apela doar la psihoterapie (spre exemplu, cognitiv-comportamentală) sau la o combinație de psihoterapie și medicație (recomandată de către un medic psihiatru).
